Culori de toamna

Livada cu meri-
De-departe tabloul
Din cărţi cu poveşti.

*

Dezmăţ de culori-
Căţărata pe ziduri
Iedera toamnei.

*

Autumnala-
Sfârsind în ploaie şi vânt
Al toamnei decor.

*

Nori vineti si ciori-
La marginea pădurii
Rosu macies.

*

Din plopul darnic
In manute de copil,
Galbene frunze.

*
Victoria Chitoveanu

Autorul tabloului: Utagawa Hiroshige, titlul: "Vedere a Muntelui Fuji din Punctul Satta în Golful Suruga" (1859)
Având în vedere că nu toată lumea poate vedea caracterele asiatice (neavându-le instalate), am încercat să adaug un haiku combinat cu o imagine care să dea oricui posibilitatea să vadă integral textul.

raze-n amurg (secvenţă)

hîrjoana cîinilor

prin fumul frunzelor arse –

raze-n amurg

soarele-n apă –

sub copertină joacă

tăceri şi reflexe

ies smocuri gălbui

prin haina milogului

prin frunza de tei

după trunchiuri verzi

clătinate pe apă

vagi siluete

tot mai rară-n plopi

frunza sună uscat –

melodii tare vechi

vînt uşor în plopi

un leagăn se-avîntă la cer –

noi atentate

pe colţul mesei

printre frunze brumate

o gîză-amorţită

şir lung de maşini –

pe asfaltul ud lumini

intermitente

muşchi pe olane –

la vechile cuiburi nici

glas de rîndunea

Toamna (secvenţă haiku)

Coşul cu mere
aşteptând copii flămânzi –
soarele apune

De dimineaţă -
îndreptându-se spre sud
şiruri de cocori

Doar o adiere -
şi câte frunze au căzut
din cireş

Din cais cade
prima frunză galbenă –
obrejenie

Se înserează -
la marginea drumului
o crizantemă

Pe-o creangă de prun
un porumbel voiajor –
apus de soare

Haiga

Poeme ingemanate - taiga

Haiga

Fotografia: Dumitru Ungureanu

Haiku

Covor de brumă -
Sub iarba ofilită
Seminţe dormind

Haiku

Miros de toamnă -
Trupu-şi află odihna
Pe frunze-uscate

haiku 1

Purtată de vânt,
o frunză-ngălbenită:
filă de jurnal.

Sfârşit de octombrie

Azi, sunt liberă. Îmi invit nepoţelul la plimbare. Îl duc să vadă cum arată oraşul în acest sfârşit de octombrie.

Pe-o bancă de lemn,
adusă de vânt,
o frunză galbenă.

Nepoţelul meu, Lucian, mă întreabă din care copac a căzut frunza. Îi arăt teiul din apropiere. Mergem apoi să vedem şi alte frunze de tei. Culegem cele mai frumoase frunze, mari şi mici, simetrice sau „strâmbe”, cum spune Lucian. În parc, printre frunzele galbene, se vede o frunză portocalie. „Bunico, şi aceasta e o frunză de tei?” „Nu, aceasta e o frunză de cireş.”

Mergem să culegem frunze aurii, stacojii şi maro.

Legănându-se
în bătaia vântului,
o frunză de arţar.

Cel mai mult îi plac nepoţelului meu frunzele de arţar. Sunt toate nuanţele de la galben pal până la roşu –maro.

Cu tulburare,
rar despică aerul
frunzele toamnei.

După ce culegem destule frunze, mergem acasă. În faţa porţii, o frunză mare de viţă de vie. O luăm. Alcătuim un chip vesel pe „faţa” de viţă. Drept ochi, două castane. Drept nas, o frunză de cireş. Gura, trei frunze mici de păr.

„Bunico, aşa-i că mamei o să-i placă ce am făcut?”, mă întreabă. Nu aşteptă răspunsul. Aleargă să-şi cheme prietenii care să-i vadă „opera”.

Toamna suspină.
Lacrimi arămii îi cad
din toţi copacii.

Eu mai rămân lângă poartă. Mă reţin amintirile din copilărie. Tare mult îmi mai plăcea să adun şi să admir frunze. Dar numai toamna.

fluier de toamnă

plaja pustie –

în sticla goală vîntul

fluieră-a toamnă

Tsuru (鶴 – Cocori)

鶴が出る
南国まで
静寂で
腐った かしは
ひとりで残る

Tsuru ga deru
Minami kuni made
Seijaku de
Kusatta kashi wa
Hitori de nokoru

Cocorii pleacă
Spre ţărmuri calde din sud.
Prins de tăcere
Doar stejarul putrezit
Rămâne-n urmă, singur.

Gruoj foriras
Al sudaj varmaj landoj.
En la kvieto
La olda, putra kverko
Restas denove sola.

The cranes are leaving
For the southern, warmer lands.
In the deep silence
The old, rotten oak trunk
Remains behind, all alone.


(2007年9月4日)

Tentou (転倒 - Cădere)

転倒で
落ち葉の接吻
待っている

Tentou de
Ochiba no seppun
Matte iru

Într-o cădere
Sărut de frunze moarte
În aşteptare

En la falado
De sekfolioj kison
Ekatendadas

Inside the fall down
The kissing of the dead leaves
Is waiting hidden