hîrjoana cîinilor
prin fumul frunzelor arse –
raze-n amurg
soarele-n apă –
sub copertină joacă
tăceri şi reflexe
ies smocuri gălbui
prin haina milogului
prin frunza de tei
după trunchiuri verzi
clătinate pe apă
vagi siluete
tot mai rară-n plopi
frunza sună uscat –
melodii tare vechi
vînt uşor în plopi
un leagăn se-avîntă la cer –
noi atentate
pe colţul mesei
printre frunze brumate
o gîză-amorţită
şir lung de maşini –
pe asfaltul ud lumini
intermitente
muşchi pe olane –
la vechile cuiburi nici
glas de rîndunea
No comments:
Post a Comment